Peștera Muierilor, cel mai vizitat obiectiv speologic din țară

La cel mai vizitat obiectiv speologic din România, Peștera Muierilor, turiștii pot vedea depuneri de calcar numite stalagmite, stalactite și coloane. Formațiunile impresionante sunt prinse de tavan sau crescute de jos în sus, unele dintre ele fiind atât de vechi încât au reușit să se unească, pornind de la bază și înălțându-se până la tavanul galeriilor.

Toate acestea sunt admirate anual de mii de turiști, mai ales că Peștera Muierilor a fost prima peșteră electrificată de români. Se găsește în stațiunea Baia de Fier din județul Gorj, la intrarea pe Cheile Galbenului, fiind săpată în stâncă de apele repezi ale râului care trece prin centrul stațiunii.

Situat la patruzeci de metri altitudine față de cel mai jos nivel al văii, doar etajul superior este deschis spre vizitare. Se compune dintr-o galerie orizontală lungă de 940 metri, electrificata și amenajată pentru vizitare, care traversează banda de calcare pe toată lățimea ei și la care se adaugă, pâna la lungimea de 1.228 de metri, o rețea de diverticule greu accesibile. Cele mai atractive galerii ale peșterii sunt Galeria Electricienilor, Sala Altarului, Galeria Turistică, Sala Turcului, Galeria Minunilor, Sala cu Guano și Galeria Musteriană.

Au fost descoperite resturi fosile de oameni și animale

Peștera este faimoasă datorită descoperirii de resturi fosile ale omului modern timpuriu (în jur de 35.000 de ani vechime), de artefacte paleolitice și de numeroase resturi fosile de urs de peșteră, lei de peșteră, hienă, lup și erbivore care au populat regiunea în urmă cu circa 40.000 de ani. Oasele descoperite sunt expuse într-una dintre galeriile peșterii.

Norocoșii care ajung în vizită în lunile reci ale anului pot vedea și un număr mare de lilieci, din patru specii diferite, adunați la un loc. Stau la adăpost, temperatura constantă de 9-12oC și întunericul fiindu-le prielnice.

Denumirea peșterii, susținută prin legende

La baza denumirii peșterii cu apelativul de „a muierilor” se află două legende. Prima legendă spune că în trecutul istoric, atunci când bărbații în putere plecau să apere țara de năvălitori, femeile luau în grabă copiii și bătrânii pentru a se adăposti în peștera numai de ei știută, unde rămâneau ascunși până la trecerea urgiei.

Cea de-a doua versiune susține că denumirea de Peștera Muierilor ar veni de la faptul că, în zilele secetoase ale verii, femeile se așezau să toarcă la gura sudică a cavernei, unde aerul ce răbufnea din interior le-ar fi ușurat mult munca de răsucire a firului. Obișnuiau să pătrundă în interior, unde, în gurile cu apă, puneau inul și cânepa la înmuiat.