Mănăstirea Polovragi

Un monument de istorie la poarta Cheilor Oltețului

Mănăstirea Polovragi, situată în județul Gorj, este unul dintre cele mai importante ansambluri monahale din Oltenia, fiind clasată ca monument istoric de importanță națională. Amplasată strategic la intrarea în spectaculoasele Chei ale Oltețului, mănăstirea oferă vizitatorilor un spațiu de reculegere și o lecție vie de arhitectură medievală românească. Cu o istorie ce se întinde pe mai bine de cinci secole, lăcașul rămâne un simbol al rezistenței spirituale la poalele Munților Căpățânii.

Ctitorie și evoluție istorică

Primele atestări ale mănăstirii datează din jurul anului 1505, fiind ctitorită inițial de fiii boierului Danciu Zamona. Transformarea decisivă a avut loc în anul 1643, când vornicul Danciu Pârâianu ridică actuala biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Ulterior, mănăstirea intră sub protecția domnitorului Constantin Brâncoveanu, care a transformat-o într-un centru cultural și artistic subordonat Mănăstirii Hurezi.

Tezaurul artistic și pictura brâncovenească

Elementul de o valoare inestimabilă al Mănăstirii Polovragi este pictura sa interioară, realizată între anii 1703 și 1712 de meșterii școlii de la Hurezi. Frescele reprezintă unul dintre cele mai bine conservate exemple de artă brâncovenească din țară. Un aspect unic îl reprezintă pridvorul deschis, susținut de coloane de piatră, și catapeteasma lucrată în lemn de tei cu sculpturi florale aurite.

Legende și tradiții locale

Legendele locului fac o conexiune fascinantă între mănăstire și Peștera Polovragi. Se spune că vechii vracii daci, care foloseau planta „polovragă” pentru tămăduirea bolilor, și-au transmis cunoștințele călugărilor care s-au stabilit ulterior aici. De asemenea, tradiția orală menționează existența unor tainițe sub altarul mănăstirii, unde ar fi fost ascunse odoarele de preț în perioadele de invazii.