Peștera Muierilor

Localizare: Comuna Baia de Fier, județul Gorj, la aproximativ 20 km de orașul Novaci.
Acces: Se ajunge ușor din DN 67 (Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea), urmând indicatorul spre Baia de Fier.
Echipament: Deși este o peșteră relativ caldă (15°C), este recomandată o jachetă subțire și încălțăminte cu talpă aderentă.
Obiective în apropiere: Peștera Polovragi și Mănăstirea Polovragi (aflate la o distanță de doar 6 km).

O capodoperă speologică în inima localității Baia de Fier

Săpată în calcarele mezozoice de pe latura sudică a Masivului Parâng, Peștera Muierilor reprezintă cel mai cunoscut și vizitat obiectiv speologic din țară. Situată în comuna Baia de Fier, județul Gorj, peștera a fost modelată de apele râului Galben, creând un sistem complex de galerii dispuse pe patru niveluri. Din cei aproximativ 7.000 de metri de galerii, turiștii pot explora un traseu iluminat și amenajat de circa 600 de metri, care traversează muntele de la un capăt la altul.

Comori arheologice și formațiuni spectaculoase

Peștera este celebră nu doar pentru peisajul carstic, ci și pentru descoperirile antropologice de importanță mondială. Aici au fost găsite rămășițe ale „Omului de la Peștera Muierii” (vechi de cca. 35.000 de ani), dar și un bogat depozit fosil de Ursus Spelaeus (ursul de peșteră).

În galeria principală, vizitatorii sunt întâmpinați de sculpturi naturale uluitoare. Printre cele mai faimoase se numără „Domeniul zeilor”, „Cupola”, „Vălul Muierii” și „Bazinele cu apă”. Fiecare pas dezvăluie stalactite și stalagmite care au avut nevoie de milenii pentru a se forma, transformând galeriile într-un adevărat muzeu de artă geologică.

Între realitate istorică și legenda numelui

Numele peșterii este strâns legat de rolul său de refugiu în perioadele de restriște. Legenda spune că în timpul invaziilor otomane, când bărbații plecau la luptă în munți, femeile, bătrânii și copiii se adăposteau în aceste galerii ascunse. O altă poveste locală atribuie numele muncii comunitare a femeilor din sat, care foloseau peștera pentru a topi inul și cânepa în bazinele naturale cu apă, profitând de temperatura constantă de 15 grade Celsius.