Cea mai mare locuință fortificată din Gorj, Cula Cartianu, este considerată una din cele mai valoroase piese arhitecturale ale Patrimoniului Cultural Național. Casa boierească din satul Cartiu a fost construită de ceaușul Hristea Cartianu în 1760, în vederea apărării de invaziile otomane, dar a suferit modificări în 1821, când i-au fost adăugate pridvoarele de lemn în stil albanez.

În prezent, fosta locuință a familiei Cartianu aparține Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” și găzduiește o largă varietate de costume gorjenești. Turiștii care ajung în zonă și merg în vizită o vor întâlni pe Maria Cartianu, nora lui Tudor Cartianu, ultimul proprietar al casei. Mereu cu zâmbetul pe buze și dornică de a schimba păreri despre obiectele expuse și de a împărtăși din cunoștințele sale de istorie și din legendele pe care le știe, doamna Maria este ghidul culei încă de la inaugurarea din 2005, când s-au finalizat lucrările de restaurare.

„Nu foarte multe obiecte sunt ale casei. Casa adăpostește o expoziție cu portul popular din Gorj. Aparține de Muzeul Județean și majoritatea lucrurilor sunt de la muzeu. A fost a socrilor mei până în ’74. Au locuit în ea. Soțul și cumnatul meu au crescut aici. În ’74, fiind în Patrimoniu de prin ’55, au ajuns la concluzia că nu trebuie să mai fie a proprietarului și să o ia statul. În toamna lui ’74, efectiv, i-au scos afară din casă. Unde să scoți atâtea lucruri, dintr-o casă atât de mare? Ba prin grajd, ba printr-o cunie, ba sub o polată. Restaurarea a durat foarte mult și nu a început până-n ’99. În decursul a douăzeci și ceva de ani s-au pierdut foarte multe lucruri, s-au deteriorat. Unele de aici sunt și de la noi, altele sunt de la vecine, de la prietene, dacă au avut. Le-am zis, preferabil, lucrurile vechi să nu le arunce, să le aducă aici”, spune Maria Cartianu.

La Cartiu, vizitatorii sunt așteptați cu povești autentice și cu multe obiecte nemaiîntâlnite pentru unii: oprege, ii, vâlnice, șoarțe, cămeși, tablouri, ulcele vechi de zeci de ani, țesături, poze și albume. Cula este deschisă în fiecare zi, mai puțin lunea, dar, în cazul în care vin în zilele de luni, vizitatorii sunt primiți cu cea mai mare plăcere de doamna Maria din vecinătate. Cula nu a avut niciodată lumină electrică și nici acum nu are, așa că poate fi vizitată doar până la lăsarea serii.

„Povestea socrul meu o legendă, că oamenii se apărau împotriva turcilor cu apă clocotită și cu vipere crescute în oale de pământ. Aveau om angajat ca să crească viperele, oalele erau aranjate pe metereze și, când veneau turcii, le răsturnau în cap. După 1821, pentru că turcii nu mai urcau atât de mult în nordul Olteniei, s-au hotărât să îi schimbe înfățișarea și au anexat pridvoarele de jur-împrejur. Așa a căpătat forma pe care o vedeți astăzi”, ne-a mai povestit gazda.

Tudor Cartianu a fost prieten bun cu Gheorghe Tătărescu și cu Barbu Ștefănescu Delavrancea, care veneau de foarte multe ori aici. Se zice că Tătărescu își repeta replicile în fața oglinzii din camera de zi de la etajul doi, pentru a ști ce și cum să spună în discursurile sale.

Nume eveniment
Data început
Data sfârșit
 
Sâmbătă, 19 Mai 2018
Duminică, 20 Mai 2018
Sâmbătă, 12 Mai 2018
Sâmbătă, 12 Mai 2018
Vineri, 13 Iulie 2018
Duminică, 15 Iulie 2018
Sâmbătă, 28 Aprilie 2018
Sâmbătă, 28 Aprilie 2018

Cauți cazare?

Localitate
Sosire 
 Plecare 

Număr de oaspeți

Articole Blog